Capela Colegiului Dormans-Beauvais până în 1882
30 ianuarie 1375: punerea pietrei de temelie a capelei Colegiului Dormans-Beauvais de către regele Charles V al Franței
29 aprilie 1380: consacrarea capelei în cinstea sfântului Ioan Evanghelistul
29 noiembrie 1382: inaugurarea capelei în ziua prăznuirii sfântului arhanghel Mihail după calendarul occidental
1785-1789: Revoluția franceză
1793: biserica este închisă și mormintele fondatorilor vandalizate
1807: localurile colegiului sunt afectate Ministerului francez de război (atelier de uniforme
1808-1815: localurile colegiului sunt transformate în cazarmă
Românii la Paris până în 1882
Sfârșitul sec. XVIII: influența limbii franceze în familiile boierești din Țările Române
Début 19e s.: tot mai mulți stundeți români vin la Paris
1839: constituirea Societății studenților români (moldo-valahi) de la Paris, având sediul Place de la Sorbonne (Quartier Latin)
1846: crearea Bibliotecii române din Paris de către Societatea studenților
1848: Revoluțiile europene (februarie 1848 – France) și în Principatele române (iunie-septembrie 1848) ; afux de refugiați români la Paris
1853: arhimandritul Iosafat sosește la Paris; o capelă românească este instalată la 22 rue Racine (Quartier Latin)
1856: Congresul de la Paris, care pune capăt Războiului Crimeii
1857: crearea jurnalului românesc Buciumul (fr. Le Clairon), domiciliat la capela din strada Racine
1860: arhimandritul Iosafat pune în mod oficial capela sub patronajul Mitropoliei de la București
1866: o mănăstire dominicană se instalează în localurile colegiului Dormans-Beauvais; repară biserica și pune noi vitralii dominicane
1867: Expoziția universală de la Paris, unde standul României își prezintă identitatea ortodoxă cu macheta bisericii princiare de la Curtea de Argeș, machetă realizată de Stork
1880: expulzarea dominicanilor din localurile din strada Jean de Beauvais ca urmare a legilor anticongreționiste ale Republicii
1881: mănăstirea dominicană este vândută unor investitori imobiliari, iar biserica este clasată monument istoric al Franței (5 septembrie)
1882: capela din strada Jean de Beauvais este vândută Regatului României
Din 1882 până în secolul XXI
1882-1892: restaurarea și adaptarea bisericii la cultul ortodox, efectuate de guvernul României
31 mai 1892: sfințirea bisericii de către episcopul Inochetie Ploieșteanul, vicar al mitropolitului-primat Iosif Gheorghian al României
1948: ruperea relațiilor cu Biserica-mamă ca urmare a instalării comunismului în România și crearea Asociației pentru practica cultului ortodox române (APCOR)
1949: sosește la Paris mitropolitul Visarion Puiu și crează Eparhia ortodoxă română a Europei Occidentale (AEOR), având sediul la Paris
1954: hirotonia întru episcop a lui Teofil Ionesco, cu titulatura de „episcop de Sèvres”, de către mitropolitul Visarion, asistat de arhiepiscopul Ioan Maximivici și de episcopul Nathanael de Carthage
1958-1985: preotul paroh al bisericii, Părintele Vasile Bodeanu, conduce viața religioasă și rezistența spirituală și națională contre intervențiilor statului comunist
1998: ieșirea de sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Granițelor
2000-2009: Arhiepiscopul Natanael de Detroit și ai Episcopiei ortodoxe române din America primește temporar parohia sub omoforul său
10 mai 2009: adunarea generală extraordinară a asociațiilor bisericii votează în unanimitate intrarea bisericii sub omoforul mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale, în sânul Bisericii-mame. Biserica devine Catedrala Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale.
